marți, 3 august 2010

Vis de vară

Asear-am plâns,
Şi mi-am imaginat că sunt la mare,
Că lacrimile erau valuri,
Că buzele pe care se rostogoleau erau maluri,
Că paşii ce se auzeau de-afară,
Paşi care ridicau tot colbul
De pe drumul prăfuit de ţară,
Erau paşii tăi ce se-ndreptau spre mine.
Ar fi fost bine!

7 comentarii:

  1. sentimente,sentimente,sentimente....

    RăspundețiȘtergere
  2. pe o felie de pitace,
    Doamne,Doamne ce m as face
    de aș umbla in fapt de seară
    să i cerșesc gurița iară
    pasi de umbră să desfac
    dragostea să o refac!
    mal din buza lui să cresc
    lacrima sa mi oblojesc!
    Doamne,Doamne ce placere
    daca sufletul o cere!


    ei, Oana,de tine depinde...versul!

    RăspundețiȘtergere
  3. :))))))foarte tare. acum sincer m-ai facut sa rad. multumesc>:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma bucur ca razi!Ma deprima starea ta!

    RăspundețiȘtergere
  5. pe mine ma deprima in continuare starea mea:P

    RăspundețiȘtergere
  6. Imi place foarte mult poezia asta....ma duce cu gandul departe....

    RăspundețiȘtergere