duminică, 22 august 2010

gust de castane

Ce căutăm noi, cei cu gust
de castane vrăjite
şi discrete arome de fân
sub capricios şi pervers
cer veşnic despicat
de ploaia murdară
ce răpăie peste lume hidos
răbufnind găunoasă
gata să-ne-nghită cu
vârtejuri care suspină
ca un cântec de balenă
în timp ce haosul din jur
clocoteşte crepuscul cu umbre
tot mai dense

pâcla se pliază în jur
lumina joacă peste secunde
şi-adună îndărătul pleoapelor
ultima licărire de inocenţă

2 comentarii:

  1. O poezie....un semnal de alarma tras intr-un accelerat!Calatorii nu vor sa auda din multe motive printre care:
    - de teama ca vor intarzia la destinatia fixata
    - dorm
    - sunt surzi
    Putini aud si mai putini reactioneaza,dar ce pacat!Sunt in vagoane separate!Nu inteleg spiritul de echipa!Pacat!

    de fapt am vrut sa scriu ...nu prea multe!O poezie cu forta castanelor vrajite!

    ioana

    RăspundețiȘtergere
  2. " lumina joacă peste secunde " Excelente versuri...

    RăspundețiȘtergere