duminică, 1 august 2010

Incertitudine - speranţă


Mă-ntreb, nu rar,

Dacă exişti ori ba.

Sau dacă,

N-o fi numai umbra ta.

O mie de machiaje ca la circ,

Şi toate, se vor şterge cu un click.

Nu vreau să pierd sarea

Din valurile ce le varsă marea

La picioarele tale

Ce devin altare

Din mitologie.

Vreau sarea aia să-mi revină mie.

Deşi, eşti o statuie vie,

Sau poate, doar cuvinte pe hârtie.

Aştept poate-o dovadă în final.

Dar, poate fi doar un vis banal.

4 comentarii:

  1. incertitudinea se simte.

    idei frumoase pe ici-colo cu ceva umor, ex,,click".

    inspiraţie şi în continuare!

    m.f.

    RăspundețiȘtergere
  2. Oana,

    stii cat de multa incredere am in scrisul tau, sper

    si mai stii ca am mania modificarilor, imbunatatirilor, slefuirii, s.a.m.d.

    1. cu rima si fara...
    2. daca tot ai facut o rima la final, poate fi involuntara, ce zici de

    "sau poate că e doar un vis banal"

    Doru

    RăspundețiȘtergere
  3. o mie de machiaje ca la circ...

    mi a placut versul asta.Si
    la picioarele tale
    ce devin altare


    succes Oana!

    RăspundețiȘtergere
  4. Cunosc poezia aceasta Oana,la fel cum te cunosc si pe tine si povestea datorita careia ai scris ce e aici.stiu care e subaintelesul acelui ,,click" si stiu si ca e foarte improtant.imi place poezia asta,stii ca am o slabiciune pentru mare.nesiguranta umbrei,a machiajelor de la circ ma atrage aici,dar cred ca poezia ar fi mult mai buna fara acel click.e profunda si ma duca cu gandul la scrisori aruncate in mare,nu la tastaturi si monitoare....

    RăspundețiȘtergere