Ne-am urcat pe-o stâncă,
Și-am privit o ploaie de stele sub noi.
M-am simtit atât de aproape de îngeri!
Uite-așa:
În umila ta prezenţă
Sunt așa fericită, cad din mine, încât
Dacă aș găsi poate un cuvânt pe care
Să-l sugrum şi să sune a glasul tău
Şi te-aş striga în depărtări,
Ecoul tău ar fi răsfrânt de cer,
Şi mi s-ar umple fericirea de stele...
Şi mi s-ar umple fericirea de stele...
" M-am simt atât de aproape de îngeri! "
RăspundețiȘtergereSuperb.......fara cuvinte
O poezie uşoară,să-i zic aşa. O temă abordată de mai mulţi, însă fiecare o exprimă prin propriul mod de a scri.Fericire, feerie,stele,iubire-tot ce e mai frumos.
RăspundețiȘtergereIdeea ,,îngeri"-lor s-a făcut simţită!
mf
Lori ,
RăspundețiȘtergerechiar daca nu este poezie asa cum vor poetii mie imi place stilul tau!
ioana