vineri, 12 noiembrie 2010

Toamna ca o jucărie stricată

Toamna e ca o jucărie stricată. Este ca o pictură nefinisată a unui artist celebru. O pictură nefinisată sau trecută prin nisipul clepsidrei.
E o jucărie ruginie. Vocea spartă, răguşită din cauza stropilor de ploaie. Frunzele pentru distracţie au chef să se dezlipească de pe copaci şi să se arunce de la înălţime. Crizantemele în schimb, au fugit la fabrica de parfumerie, au de gînd să se facă elegante şi să cocheteze la braţ cu toamna. Castanele se joacă cu picioarele trecătorilor, iar gutuile pregătesc planurile expansioniste pentru a ocupa ferestrele bunicii.
Doamne, fiecare o apucă care şi încotro. Mă întreb, cine va mai cumpăra această jucărie?

5 comentarii:

  1. ce dragut vezi tu toamna!:) totul este intr-o continua joaca, o lume a copiilor parca:) o lume din povste .frumos:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Didactică şi cuminte. Gramatica bună si ceva frumos: „jucărie ruginie”.
    Punctaj: 4/8

    George L. Dumitru

    RăspundețiȘtergere
  3. Jucărie stricată e doar o afirmaţie. Tot textul vorbeşte despre toamnă. Unde-i jucăria?
    Nota 5

    Cornel Traian Atanasiu

    RăspundețiȘtergere
  4. ca text despre toamnă, este un text bun. într-adevăr, nu prea respectă cerinţa exerciţiului.

    nota 7

    RăspundețiȘtergere
  5. Tema e "scandată" la început, dar nu reuşeşte să coaguleze idei care să o susţină. Nu prea văd cum poate toamna să aibă "vocea spartă". În text cel puţin, nu se susţine. Cele câteva fragmentare imagini ale toamnei, piese care o iau alandala dintr-un ansamblu stricat, sunt interesante şi imaginative, totuşi nu foarte inspirat redate. Ultima e, de departe, cea mai reuşită: "gutuile pregătesc planurile expansioniste pentru a ocupa ferestrele bunicii." Dacă ar fi fost toate la acest nivel, ar fi fost textul câştigător.
    Nota 7

    RăspundețiȘtergere