Nu-i o lume pe categorii.. ăsta-i doar un buncăr.
Cică înainte de a greşi tre’ să înveţi greşeala...să îi cunoşti sensul sau ce? Aş fi vrut o vacanţă mult mai lungă sincer, dar şi mult mai departe. Parcă mi-e silă de orice ar putea să mă scoată din starea de linişte în care intru... de aia nu mai intru niciodată. Mi-o fac cu mana mea şi mă foiesc noaptea-n pat până adorm... dar până la momentul ăla sunt multe altele abstinente. Am nevoie să plec şi să nu dorm vreo 5 nopţi ca să ajung să dorm una completă, exceptând momentele de sete bineînţeles. Gândesc complex ştiu, mă agit mult, recunosc... mă enervează şi mă stresează că tot ce mi se întâmplă mi se întâmplă mie, dar ce-ar fi viaţa mea fără tot ce e? Cum ar fi să mă trezesc şi să adorm în acelaşi ton simplu şi rece? Un tablou fad al lui Monet..un peisaj sec, poate de toamnă. Nu ştiu ce-i regretul, forma i-o cunosc, dar nu vreau să o accept... n-aş regreta nimic din ce-aş face cum nu regret şi cred că e a n-a oară când o zic. Nu mă deranjează să repet.
Moţăiam grav în drum spre casă dar parcă-mi mai crăpam ochii să mă uit la apus. Nenorocitul de decembrie trist începe să dea nişte apusuri prea calde, prea nostalgice, de ce? Parcă vedeam o poză şi încercam să o trăiesc empatic...nişte stâlpi de telegraf strâmbi, legaţi de nişte fire aproape moarte şi un apus minunat. Niciodată răsaritul nu mi-a dat acelaşi sentiment ca al apusului. Chit că iubesc viaţa nu-mi plac începuturile zilelor... nu-mi plac dimineţile, îmi place doar sentimentul de trezire şi lenevire... căldura. Îmi place ideea nopţii, mi-e frică de întuneric. Ce complexitate nebună ai zice, nu? Îmi place natura, mă sperie pădurile. Mă fac să devin paranoică, sau de fapt scot din mine exact ceea ce sunt.
Aş vrea să opresc timpul uneori aiurea. Să arunc în faţă materia din el şi să modelez trecut şi prezent, să nu schimb nimic la mine însă. Să fie totul în demenţă şi eu să trăiesc în liniştea cursului vieţii mele de drept...aş vrea. Aş vrea decembrie cu apus fad şi rece şi restul aşa cum ar trebui să meargă...aş vrea un an mai bun şi o evadare din buncăr. Aş vrea să pot dormi şi fără nebunii şi nopţi albe în spate. Chiar aş vrea...
Bine ai venit in grupul nostru, Bianca.
RăspundețiȘtergereDoru
Bine v-am gasit! Imi face placere.
RăspundețiȘtergereBianca imi place scrisul tau!
RăspundețiȘtergere@Ioana - multumesc frumos inca o data.
RăspundețiȘtergere