Dementa,, 5 secunde

Eu, cam ca Florin Chilian...nu ştiu, nu ştiu, cum nu ştiu pe unde nu ştiu..

M-am tot răsucit prin gânduri şi Timp. Timpul l-am tras peste mine ca o perdea, dar pentru că rămâneau bucăţi de cameră goale şi mult prea luminate l-am pus iar în faţa soarelui. Acum sunt nud. Perdeaua de Timp s-a dus.. Cafeaua s-a-nvechit şi patu-i nefăcut. Scriu fără rost azi dar sunt mult prea pierdută şi nu în spaţiu, fiindcă nu-l am. Aş putea spune că ma simt chiar uşor claustrofobă uneori, de-aşa multe gânduri mă lovesc...aşa multe nebunii mă invadează...Un junghi prin coaste şi un fior pe şira spinării ce se reliefează frumos prin tricourile subţiri... Chit că-i iarnă, demenţa mea nu face-o diferenţa uluitoare. Parafrazez la nesfârsit făra sens, dar azi simt subita nevoie de a-mi descărca orice gând, orice vis, orice imagine ca un DSLR.

De pe scaunul ăsta rece văd flash-uri şi mi se dilată pupilele brusc. Lumea asta rece a uitat ce-nseamnă viaţa... Nu pare trist, ci este. Să fii înconjurat de sadism, de ceaţa şi de ură. Nu-i omul mort, ci sufletul..şi daca e ceva mai trist decat percepţia morţii în general, atunci e moartea din interior în sine! Aici e vorba de o libertate abuzată şi violată intens. Tot ce-ar fi putut fi complicat şi frumos a devenit atât de fad şi simplu. A dispărut orice urmă de eleganţă, vulgaritatea-i o ştampilă ce te defineşte a fi normal; dragostea-i in scari de bloc sau prezervative sugrumate-n coşuri de gunoi, sub bănci...în parcuri. Primul pas e saltul la ultima bază - înscris! Fericirea e un club din centru' Bucureştiului intr-o noapte plină de stele. Lectura? o umbră de articulaţii proaste ale subiectului cu predicatul, best seller-uri răsfoite vag şi remake-uri la Luceafărul. Filme? American pye, nici vorbă de Spielberg.

Şi nu-i de vină perdeaua care acoperă ce e afară sau protejează de soarele nebun, cum nu-i de vină nimic în afară de natura noastră. Şi nu ştiu de ce m-am trezit azi speriată dar ştiu cum o să adorm în noaptea asta. Cafeaua n-are decât să putrezească în cană şi patul să devina un cearceaf continuu... eu ştiu sigur ca o să sufăr de o frenezie până la 12 noaptea, chiar şi pentru 5 secunde.