Desigur nu am mai scris, şi n-am să dau vina pe platitudinea din jurul meu. Dau vina pe mine, îmi asum în totalitate ceea ce (nu) fac. Nişte nori de spaima m-au cuprins în perioada asta, dar am ştiut - ca orice nori de altfel – că aveau sa fie tranzitori. E posibil - îmi dau acum seama - ca fericirea în sine să fie doar o iluzie şi ea, căci aparent m-am entuziasmat degeaba pe un subiect care mi-a părut – personal – o întreaga lume. Sunt EU şi nimic mai mult, iar lumea mea e mare, lumea mea mi-e realitatea, nicidecum visul. Mă gândeam de curând – cum mă gândesc la multe – că n-am să-i înţeleg niciodata pe cei ce nu stiu ce-nseamna lupta şi se lasă înfranţi doar pentru a crea bine, dar nu lor, celor din jur. Greşit! Ţinând cont că tot ceea ce ni se oferă e doar o impresie, FALSĂ de altfel, realităţile sunt diferite şi percepţiile la fel, fapt pentru care sfârşim într-un amalgam de dorinţe împlinite pentru cei pentru care nici nu vor mai conta în timp, şi în refulări dese, frustrări şi stări de anxietate. Aşa începe drama, aşa începe viaţa. Şi toţi ne dăm extraordinari de simpli când de fapt în interior e cel mai complicat labirint. Nu lăsăm pe nimeni să pătrundă, fiindcă lumea este construită din aparenţe, din păcate, realitatea nu este la fel. Şi ţipăm şi izbim şi ne înecăm în lacrimi. Orice ne ajuta cândva, acum ne plafonează. Dar oare de ce percepem atât de complicat tot ceea ce ne înconjoară? De ce dacă închidem ochii nu ne mai liniştim? E haos, şi haosul ar putea fi de vină...dar şi pe el îl creăm tot noi. Oamenii simplii în lumea mare nu fac decât să îşi complice existenţa, şi atunci, nimeni nu mai este simplu. Devenim toţi complicaţi cu ceea ce numim adevărate probleme. Ne lăsăm bătuţi de vânt şi de soartă. Aşa sunt eu...eu, cea despre care voi nu ştiţi ce ar trebui, sunt speriată şi singură. Într-o zi, sper ca cineva să vină să mă salveze de mine. Eu sunt cel mai mare pericol. Tu, eşi cel mai mare pericol al tău. Când mintea devine psihedelică, apare linia de start, care subit, devine finish.
Cea mai lungă melodramă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu